duminică, 30 decembrie 2012

A trecut un an…


Da! A trecut un an… un an plin de atata iubire, bucurii , multe incercari, peste care am trecut cu brio, zile in care am adormit si m-am trezit cu zambetul pe buze.

Poate ca nu exista iubiri perfecte, ca in basme, dar asta nu înseamna ca nu exista iubire adevarata, iubire pe care mi-o porti si demonstrezi asta in fiecare zi prin cel mai mic si insignifiant gest pe care il faci.
Simt cum iubirea noastra creste cu fiecare sarut, cu fiecare atingere şi cu fiecare zi petrecuta împreuna, simt ca te cunosc de o vesnicie, as face totul ca sa-ti fie bine.
Am dat astazi piept cu ceata care isi facea aparitia si anul trecut, tot pe vremea asta. Mi-am adus aminte instant de prima seara in care ne-am revazut dupa atat de mult timp si cum, din acel moment, sentimentele fata de tine au devenit din ce in ce mai puternice. Si iata-ne acum, dupa un an, mult sau putin nu stiu, stiu doar ca ai reusit sa ma faci cea mai fericita
Tu esti singurul care ma intelege fara ca eu sa spun nici macar un cuvant, simti cand nu sunt in largul meu, simti cand nu sunt impacata sufleteste, iar umarul tau e singurul pe care plang in noapte atunci cand supararile sau nemultumirile ma incoltesc, ma mangai, imi incalzesti fruntea cu un sarut cald si parintesc si-mi spui ca totul va fi bine, iar eu zambesc din nou

Iubirea noastra va deveni poveste de spus copiilor inainte de culcare.

Te respir, si-n loc sa mi treaca, imi este din ce in ce mai dor de tine. Tu esti omul sufletului meu!